Small sparks of delirium.

G.'s Hazard

Minte inundată de mii de gânduri. E doar o operaţie deschisă pe sufletul fetei.
Anestezic? Muzica.
Sufletul tău pare defect , uzat şi mort. În schimb cântăreşte mult. Biata fată, câte sentimente adunate în sufletul ei.
Dacă le-am fi putut alege... cele bune să rămână iar cele impregnate cu venin să le scoatem afară. Dar sunt prea amestecate. Fata nu şi-a făcut ordine în adâncuri.
Hai să-l scoatem afară! Va deveni prima fiinţă fără suflet , la propriu.
Dar la figurat? Nu va mai avea cu ce să iubească ,dar nu va mai putea nici urî. Chipul ei nu va mai zâmbi, dar ochii ei nu vor mai fi inundaţi de lacrimi.
Toate trăirile care o atacă din afară nu mai au unde să fie stocate. Vor pluti libere în corpul ei.
Zâmbetele i-ar putea ţine de foame. Muzica i-ar inunda tot corpul. Nu va mai avea nevoie de inimă. Sângele va fi condus de vibraţiile muzicii. Restul organelor nu-i vor mai fi de folos.
Corpul ei se va hrăni cu emoţiile celorlalti.
Şi totuşi, nu ar mai fi om. Omul nu poate face aşa ceva.
Fata ţinea ochii închişi. Nicio expresie pe faţa ei, părea modelată din ceară. Oare pe unde călătoreşte în timp ce noi îi decidem soarta sufletului ei?Poate că a auzit ce urmează să se întâmple şi mai face o ultimă plimbare prin cămăruţele cu amintiri. Sau poate s-a lăsat atât de captată de muzică încât s-a transformat în sunete.
Simţi cum îţi şopteşte la ureche? Pe chipul fetei se înfiripă un zâmbet de copil cu o tentă malefică la colţurile buzelor.
Se joacă cu noi! Oare ar trebui să ne oprim?Nu, nu putem. Am mers prea departe iar tu deja îi ţii în mână sufletul. Însă ne-am putea concentra mai bine fără muzică.
Muzica se opreşte. Fata îşi deschide ochii şi oftează adânc.Zâmbetul ei se pierde în linişte, strălucirea din privire se întunecă fiind cuprinsă de un gol imens.
Fata nu mai era om. Fata nu mai era...


                                                   KX's comment

linistea este distrusa de un sunet asurzitor, bezna este deranjata de un accident, in bezna se aprind lumini, masina in falcari, un semafor deasupra ei, precum lumina despra unui interogat, fascicol unidirectional, ochii fetei se deschid din nou, verdele din nou staluceste in ei, mai e inca cineva viu, brusc se retrezeste la viata, fuge prin intunericul nemarginit, infinit, soferul,el e inca in viata, il ia sub bratul sau protector, si ii asculta cuvintele ametite de accident
- ... ce sa intamplat, ce e de facut, stii tu?
- lasa se rezolve toate.